joi, 27 septembrie 2018

5 cărți numai bune de citit toamna


    Dacă tot am trecut acum 5 zile peste echinocțiu și este oficial toamnă, nu înseamnă decât un singur lucru: vine vremea cititului sub pătură, după ce frigul te-a fugărit de afară către culcușul tău cald. O ploaie și un ceai fierbinte de scorțișoară ar merge perfect în tot acest decor. Dar totuși, întrebarea e... ce să citim? De aceea m-am gândit și am pregătit un mic top cu câteva cărți ce merg foarte bine cu zilele răcoroase, când nu te poate convinge nimeni și nimic să-ți părăsești culcușul. Așadar, iată ce vă propun:

       1.  La răscruce de vânturi de Emily Bronte

          Nu e un secret faptul că este una dintre cărțile mele preferate. De altfel, e singura pe care am recitit-o până acum și nu doar o dată, ci de vreo trei ori. Înconjurat de mlaștini, conacul Wuthering Heights este un loc la răscruce de vânturi, unde vizitatorii sunt rari, iar gazdele neprimitoare, unde fantomele bântuie pământul pe care nu au reușit să-și găsească liniștea, unde ”aerul este tare și pătrunzător”, iar ”sculpturile grotești ce împodobesc din plin fațada (...) într-un amalgam sălbatic de grifoni și amorași nerușinați” par să spună dinainte de a intra că locul este unul blestemat, întunecat, unde nu ar trebui să zăbovești prea mult.


  Totuși, povestea dintre Catherine și Heathcliff se află în centrul romanului și ia mereu întorsături neașteptate. Dacă la început nu îl suporta, Cathy ajunge să îl trateze pe băiat ca pe propriul frate, apoi îl iubește cu o dragoste mai mult decât una frățească. Ce o face să dea cu piciorul în șansa ei la fericire este mândria și încăpățânarea cu care s-a născut, dar și faptul că între timp îl cunoaște pe tânărul Edgar, un domn respectabil, firav, dar cu un nume cunoscut și cu o moștenire impresionan-tă, care ajunge în final să concureze cu lipsa unei averi sau a apartenenței la o familie a lui Heathcliff. Cum se sfârșește povestea? Tragic și fericit. Ca să înțelegeți la ce mă refer, luați cartea de la o bibliotecă sau un anticariat (ediția veche de la ”Biblioteca pentru toți” ar trebui să coste între 5 și 10 lei) și bucurați-vă de ea!
        P.S. Pentru cei care au citit această carte și nu știu, există și o continuare, scrisă de alt autor, desigur, în care se povestește ce a făcut Heathcliff în cei trei ani cât a fost plecat de la conac.  
    Cartea (în ediția din fotografie, cartonată și apărută la editura LEDA) o găsiți online: eMAG , Elefant ,Târgul cărții (click pe link-uri).

              2.    Seria Ultima vrăjitoare din Transilvania  de Cristina Nemerovschi

         Cartea ”Contesa Aneke” (vol.1 din serie) am găsit-o întâmplător prin librăria ”Junimea” din Iași când mă adăposteam de ploaie cât așteptam un tramvai care să mă ducă spre gară. Titlul promitea multe, iar când am văzut că e și scriitoare din România, nu am stat pe gânduri și mi-am cumpărat această carte pe care am citit-o pe nerăsuflate: jumătate-în tren, jumătate- noaptea târziu, acasă. 

      În primul volum o cunoaștem pe  Alexandra, o tânără tipică pentru generația din care face parte: nu își poate închipui viața fără mobil, Facebook, batoane Twix și blugi skinny, însă ceea ce o face mai ”specială” este dragostea pe care o nutrește pentru fratele său vitreg, Răzvan. Din cauza acestei iubiri interzise, mama ei o trimite să-și petreacă vara într-un capăt de lume, în satul V. din Transilvania, la tanti Mathilde, o rudă îndepărtată. Aici, află povestea Contesei Aneke și pleacă pe urmele ei, între ruinele vechiului castel față de care simte o atracție inexplicabilă, prin pădurea unde cândva era căsuța unde tânăra s-a ascuns cât sătenii o căutau ca să o omoare.
      La scurt timp, în scenă intră Lorena- ghicitoarea satului- și fiica ei de 9 ani- Nori, iar în castel îl cunoaște pe Mathias, care o cucerește imediat cu frumusețea și șarmul lui. Din acest punct, Alexandra intră într-o lume misterioasă, cu idile de curte și cu mult suspans, unde avem întânire cu vrăjitoare, iele, vampiri și o bătrână ”puțin” nebună.
    Vă recomand cu drag aceste roman gotic în trei volume, plin de mituri și legende specifice poporului nostru superstițios!
  Cărțile sunt apărute la Herg Benet și pot fi comandate online de pe site-ul editurii: Pachet ”Ultima vrăjitoare din Transilvania” .

              3.     O viață și trei zile  de Pierre Lemaitre

     În micul orășel Beauval are loc o crimă: sub un impuls de moment, tânărul Antoine, în vârstă de 12 ani, își omoară prietenul, pe Remi Desmedt. Nu dezvăluie nimănui acest lucru, ascunde cadavrul într-o groapă din mijlocul pădurii, ferită de un copac căzut și trăiește 3 zile terorizat de gândul că va fi descoperit și de ce consecințe vor avea faptele lui. Salvarea sa vine din faptul că în regiune se pornesc furtuni puternice, orașul este inundat, iar casele sunt distruse, astfel că nimeni nu mai acordă atenție copilului dispărut, considerându-l deja mort în urma potopului care s-a abătut asupra lor.

    După 12 ani, pădurea devine un șantier în lucru pentru un viitor parc de distracții și astfel  în viața lui Antoine revine vechea povestea: este descoperit un schelet uman fix în locul în care acesta și-a ascuns prietenul pe care îl omorâse.

  O poveste cu o intrigă fascinantă, care te ține cu sufletul la gură, chiar dacă deznodământul poate fi anticipat destul de ușor! Cu toate aceste, spre finalul cărții au loc multe întorsături de situație destul de neașteptate, deci nu are cum să vă dezamăgească!Cartea a apărut la editura TREI și o găsiți pe următoarele site-uri: Elefant ,Okian ,Cărturești , Cartepedia .

             4.     Cea mai frumoasă carte din lume de Eric Emmanuel Schmitt

  Dacă nu aveți această carte în bibliotecă, vă rog să faceți tot posibilul să o achiziționați!



     Este un volum de povestiri care efectiv îți ajung la inimă, pagină cu pagină, care te țin mereu în suspans și îți hrănesc curiozitatea cu fiecare cuvând în plus, iar finalurile... vă garantez că sunt toate neașteptate și vă vor ține mintea ocupată încă pentru câteva zile. Ne întâlnim cu o tânără copilă ce vrea să învețe arta seducției de la un bărbat matur, cu un soț pentru care o zi mohorâtă este doar ”o frumoasă zi cu ploaie” și aflăm cum a fost scrisă ”cea mai frumoasă carte din lume”. Sunteți curioși? Vă dau un indiciu: e scrisă în captivitate. Mai multe vă las pe voi să descoperiți despre cum a fost creată, de cine și ce scrie în ea.
  Cartea a fost tradusă de editura HUMANITAS și o puteți achiziționa și online: Cartepedia , Librex .

            5.     Lapte și miere și the sun and her flowers de Rupi Kaur

     Nu pot să nu includ în acest top și o carte de versuri. Pe cele două le-am pus împreună pentru că simt că lucrează ca un întreg, că nu trebuie despărțite, ci doar trăite amândouă împreună.


  Rupi Kaur tratează teme precum dragostea, pierderea, trauma, vindecarea și feminitatea într-un mod cum nimeni altcineva nu a făcut-o vreodată: cu o sensibilitate aparte, fără granițe. Mai multe ar fi de prisos să zic, în schimb vă las aici câteva dintre versurile sale, pentru a vă bucura de ele și a vă convinge că merită citită.

    Cele două volume le puteți achiziționa de pe Okian sau Books Express.
  




Lapte și miere


1. era un trandafir
în mâinile celor
care nu aveau nici o intenție
de a o păstra


2.și-a pus mâinile
pe mintea mea
înainte să mi le pună pe
talie
șolduri
sau buze
nu m-a făcut
frumoasă prima oară
m-a făcut
superbă

-cum mă atinge



3.trebuie că doare să știi
că sunt cel mai
frumos regret
al tău


4.sunt un muzeu plin cu artă
dar tu ai avut ochii închiși



5.oamenii pleacă
dar cum au plecat
rămâne




6.am
ce am
și sunt fericită

am pierdut
ce am pierdut
și sunt
tot
fericită

-perspectivă


the sun and her flowers


1. it isn’t what we left behind
that breaks me
it’s what we could’ve built
Had we stayed


2. i could be anything
in the world
but i wanted to be his


3. you took the sun with you
when you left


4. i long
for you
but you long
for someone else
i deny the one
who wants me
cause i want someone else


5. tell them i was the
warmest place you knew
and you turned me cold



6. parts of my body still ache
from the first time they were touched


7. your voice does to me
what autumn does to trees
you call to say hello
and my clothes fall naturally



luni, 24 septembrie 2018

Supraviețuitoarea, un alt fel de ”Hunger Games”

Și-a dorit o aventură,dar nu și-a imaginat nicio secundă că va ajunge așa de departe.

Totul începe cu un reality-show. Doisprezece concurenți sunt trimiși în pădure pentru a fi supuși unor provocări extrem de dure. În tot acest timp, lumea este devastată de o catastrofă, despre care, izolați de societate, concurenții nu știu nimic. Cu toate acestea, Zoo dă întâmplător peste câteva indicii, dar își imaginează că totul face parte din provocările jocului.

Un The Hunger Games, varianta ”oameni maturi care ar face orice pentru un milion de dolari”. Aici nu mai vorbim despre copii luați cu forța și aruncați într-un ring, supuși unor încercări cumplite si mereu în proximitatea morții, ci despre oameni în puterea vârstei, care aleg de bună voie și nesiliți de nimeni să-și părăsească familiile și să trăiască pentru o perioadă nedeterminată de timp în condiții inumane, ducând lipsă de hrană și de apă potabilă. Jocul este simplu: câștigă cine rămâne ultimul, iar pentru cel care consideră că situațiile îl depășesc sau că locul lui nu mai este acolo, există 3 cuvinte salvatoare: ”Ad tenebras dedi”- și tot chinul ia sfârșit.




Ce mi-a plăcut:

o   Cartea atrage foarte mult atenția asupra problemelor reale (și grave)  cu care se confruntă societatea secolului 21:
Ø  Gradul de manipulare a populației prin televiziune: regizorul întotdeauna va decide să difuzeze doar ceea ce ar plăcea publicului, ar lăsa loc de interpretări, ar pune în evidență doar trăsăturile negative ale unui concurent, s-ar pune accent pe orice situație patetică și banală, dar care poate părea o dramă de mare amplitudine;
Ø  Pericolul pe care îl reprezintă internauții: în spatele unui monitor, oricine are dreptul la liberă exprimare, la proprii opinii, chiar dacă ele nu sunt fondate, la comentarii deranjante și care, de cele mai multe ori, nu își au rostul; lumea virtuală este un spațiu periculos, în niciun caz  destinat tuturor oamenilor, chiar dacă o caracteristică a sa o reprezintă libertatea;

Ø  Mania pentru bani: omul secolului 21 poate, la nevoie, să calce pe cadavre numai pentru a-și îndeplini scopul- iar dacă acesta reprezintă un bun material (în speță- o sumă foarte mare de bani), orice normă etică sau morală este dată uitării; până la urmă, lumea este o junglă și pentru ca unii să trăiască, alții trebuie să moară; totodată, se dezvăluie capacitatea de a renunța la orice ține de familie pentru un astfel de câștig- până la urmă, o astfel de oportunitate nu apare la orice pas, dar cei dragi sunt pentru toată viața ( de fapt, nu este așa, dar se pune în evidență acest mod de gândire cu probleme);
Ø  Lipsa de încredere dusă la maximum: nici măcar în situații extreme, oamenii nu mai dovedesc pic de încredere în străini- întotdeauna se pun înainte riscurile, situațiile neplăcute care ar putea genera și de aici o totală lipsă de omenie, frustrare și frică- desigur, toate fără vreun temei;


o            Scenele sunt povestite mult mai intens decât în ”The Hunger Games”- predomină suspansul, frica de ce s-ar putea afla după colț, de orice situație anormală și care nu își are loc în ”platou” (coiotul care o atacă pe Zoo în timpul nopții, avionul care apare într-o zi pe cer), iar secvențele relatate la persoana I au un impact emoțional puternic;


o           Nu vedem doar ceea ce fac concurenții, cum reacționează aceștia în situații limită sau la munca în echipă, ci și comentariile spectatorilor la tot ceea ce se difuzează, fapt care mai ridică puțin intensitatea povestirii;

o           Paginile în care Zoo povestește de pierderea prin care trece sunt de o sensibilitate aparte care, pe moment, m-au lăsat cu un gol în stomac- foarte bine scrise, cu multă atenție asupra mișcărilor interioare.Iar finalul... atât de neașteptat, că nu știi dacă să râzi sau să plângi!

     Ce nu mi-a plăcut:
  •     Asemănarea cu ”The Hunger Games”... bine, cele două cărți nu au foarte multe elemente de structură comune (ex: păsări care te îndrumă, apa de râu otrăvită), dar ideea este aceeași: 12 oameni, un ring, câștigă cel mai bun;    
  •          Povestirea din două perspective și alternanța acestora ( un capitol relatare la persoana a III-a, un capitol din perspectiva lui Zoo): ceva inovativ, nimic de spus, dar, după umila mea părere, foarte derutante aceste treceri bruște, de la provocări în grup la cele individuale- efectiv se uită detalii banale, cum ar fi numele coechipierilor din fiecare echipă și ce făceau ei ultima oară înainte să se treacă la o altă dimensiune temporală.Devine destul de obositor de la o vreme.
             

             Nu știu dacă măcar am reușit să vă conving să puneți vreodată mâna pe această carte, dar mie mi-a plăcut enorm! Ce-i drept, a făcut praf vreo jumătate de an pe raftul din camera de cămin și regret că a fost nevoită să aștepte atât. :D

             Revenind la ale noastre, cartea se găsește la editura LITERA și se poate comanda online de pe următoarele site-uri: Libris , Elefant , Cartepedia (links).


vineri, 21 septembrie 2018

Surorile Brontë: un trio de nedespărțit


    Au fost trei la număr: Charlotte (n.21 aprilie 1816, d.31 martie 1855, autoarea romanului ”Jane Eyre”), Emily (n.30 iulie 1818, d.19 decembrie 1848, a scris ”La răscruce de vânturi”) și Anne (n.17 ianuarie 1820, d.28 mai 1849, recunoscută pentru ”Agnes Grey”).

Posibilă fotografie a surorilor Brontë (nu este confirmat nicăieri că ar fi ele,
doar se presupune)
    Surorile Brontë au fost destul de atipice pentru vremurile în care trăiau, când era considerat că femeia trebuie să se supună bărbatului casei și... cam atât. Însă ele și-au luat de mici în serios ambițiile literare. Odaia lor o numeau ”cameră de studiu”, unde își îmbogățeau zilnic mintea citind opere ale unor mari scriitori (Shakespeare, Milton, Pope, Thompson, romane gotice scrise de Ann Radcliffe și Matthew Gregory Lewis, poemele lui Blake etc), analizându-și propriul comportament sau chiar urmărind cu atenția vremea capricioasă a ținuturilor mlăștinoase din jur. Toate acestea, în final, au fost surse de ispirație pentru poemele și romanele ce urmau să le facă nemuritoare, numele lor fiind cunoscute acum în întreaga lume.
   
Casa în care locuiau era înconjurată din trei părți de cimitire- un spațiu absolut grotesc, aș putea spune, descris de un musafir ca fiind ”cumplit de posomorâtă”, însă cele trei fete adorau locul.


      Ele proveneau dintr-o familie săracă. Tatăl lor, Patrick Brunty, era un fermier irlandez care, ulterior, a ales să devină predicator evanghelic, studiind teologia la Universitatea Cambridge - tot atunci și-a schimbat și numele de familie într-unul care spera că-i va conferi un aer de aristrocat. Cu toate acestea, a făcut tot ce a putut să-și trimită copii la școală, dar această încercare a avut un sfârșit tragic: cele două fete mai mari (Maria și Elizabeth) au murit de tuberculoză din cauza mediului insalubru al pensiounului, iar Charlotte și Emily au fost imediat chemate acasă de tatăl lor sfâșiat de durere, care nu voia să le piardă și pe ele. Așa că s-au întors și acolo au rămas următorii 6 ani, dedicându-se studiului individual și ocupându-și timpul liber cu distracții banale- jocuri improvizate și uneori povești.

      Femei fiind însă, era destul de dificil să-și ducă traiul singure, mai ales că la orizont nu părea să se arate vreun pețitor. Așadar, tinerele și-au văzut mai departe de predat, meditat și de avut grijă de copiii altora. Charlotte a petrecut ceva timp în Bruxelles, unde ghinionul a împins-o spre a se îndrăgosti de un bărbat însurat, în timp ce Emily scria poeme în secret. Cele trei surori chiar au avut de gând să-și deschidă o școală în propria casă, însă era greu să convingi niște copii să se avânte într-un ținut mlăștinos.

     Într-una din zile, Charlotte a venit cu ideea ca fiecare să scrie câte un roman pe care să îl publice – altfel spus, ”cariera” lor de scriitoare a început ca prin joacă, nu aveau ele de unde să știe că peste 200 de ani, oamenii încă le vor citi cu drag poveștile. Charlotte a scris două romane: Profesorul (care a fost respins pe dată) și Jane Eyre  , care a prins mult mai bine, fiind foarte bine primit de critici. Tot în același timp au văzut tiparul și La răscruce de vânturi și Agnes Grey. Normal că fetele au publicat cărțile la acea vreme sub pseudonim masculin, altfel nimeni nu le-ar fi acordat importanță.

   Bucuria aceasta nu avea însă cum să dureze prea mult. La scurt timp, fratele lor, Branwell, s-a refugiat în băutură și a decedat destul de repede. Emily nu a considerat că poate cinsti memoria fratelui său altfel decât participând la înmormântare cu picioarele goale, în vreme ce afară era o furtună îngrozitoare. S-a îmbolnăvit de tuberculoză, a refuzat orice fel de tratamente, a slăbit îngrozitor, iar la vreo 3 luni distanță, și-a dat duhul și ea. Din nefericire însă, Anne s-a molipsit și ea de boală, iar la scurt timp a urmat același drum ca Emily.

    Charlotte a rămas singură. A mai scris câteva romane, s-a împrietenit cu scriitori, a pătruns ușor, ușor în lumea literară și chiar a scris critici negative despre romanele surorilor ei. În 1854 s-a căsătorit, a rămas însărcinată și a murit înainte de naștere, cel mai probabil din cauza tuberculozei- blestemul celor 3 surori- ori din cauza răului de dimineață.

   Astăzi, cele 3 surori sunt recunoscute în întreaga lume pentru guvernanta Jane Eyre, pentru dragostea imposibilă dintre Cathy și Heathcliff și pentru micuța Agnes Grey.




  
  Câteva lucruri interesante:


     
  •       Dintre cele trei, Emily era cea mai frumoasă – la 1,70m , era o femeie foarte înaltă pentru acele vremuri și ieșea destul de ușor în evidență. Anne era și ea drăguță, însă natura nu a fost și de partea lui Charlotte: avea 1,45m, purta ochelari pentru a-și corecta miopia și avea trăsături ascuțite. Toate acestea au fost calapodul pe care ea avea să-și creeze cel mai bun personaj- Jane Eyre, guvernanta urâțică, dar muncitoare și ambițioasă.
  •       Fratele lor, Branwell, a fost poate cel mai talentat din familie:  a excelat ca poet, pictor (el este cel care a desenat portretele surorilor lui) și profesor- chiar dacă avea slăbiciuni pentru mamele elevilor săi și reușea să intre în bucluc destul de des.
  •      Chiar dacă pare ireal, romanul lui Emily, La răscruce de vânturi, a fost
    întâmpinat la apariție cu indiferență, ba chiar cu o neascunsă ostilitate. A fost criticată că nu a urmat exemplul surorii sale, Charlotte, și nu a scris o poveste înzestrată cu pilde și referințe biblice- dimpotrivă, a creat un cadru cu o atmosferă întunecată, personaje fără frică de Dumnezeu, lipsite de orice scrupulă.
  •       Charlotte și-a cheltuit o parte din banii obținuți de pe urma romanului Jane Eyre ca să își refacă... dinții. Într-o scrisoare adresată unei prietene, îi povestește acesteia cum trebuie să meargă imediat la un anume dentist ca să vadă dacă mai poate repara ceva la ultimii dinți rămași.
  •     Surorile au publicat împreună un volum de poezii, din banii rămași moștenire de la o mătușă. Cartea s-a vândut în numai două exemplare.


Toate informațiile le-am luat din cartea Viața secretă a marilor scriitori (care se găsește la Editura ART) și din câteva mici căutări pe pinterest.com.

miercuri, 19 septembrie 2018

Despre "Absolut tot" și viața într-o bulă de plastic


       
    În mod normal, evit să cumpăr acele cărți ce fac furori, ajung instant bestsellere și urmează tradiția americană de a se face cât mai repede posibil ecranizări după ele, respectând mai mult sau mai puțin ideea de bază. De cele mai multe ori, dai peste povești clișeice, banale, ireale, care s-ar putea să-ți odihnească puțin mintea, în loc să ți-o îmbogățească în vreun fel.


  Din acest motiv am amânat enorm de multă vreme să citesc această poveste care, sincer vă spun, m-a surprins enorm! Acum înțeleg de ce orice om care a trecut cu ochii prin ea mi-a recomandat-o cu drag, m-a sfătuit să o am, să o parcurg cu atenție, pagină cu pagină, să mă bucur de ea, pentru că nu ai cum să nu o îndrăgești, la final!

  Înainte de a trece mai departe, vreau să vă anunț că există câteva mici spoilere și în cazul în care aveți în plan să citiți cartea, e posibil să vă dau peste cap elanul, deci cel mai bine ar fi să vă opriți aici. Dacă, în schimb, vreți să vă asumați acest risc, go for it! ^.^

   Madeline are 18 ani și nu-și amintește când a fost ultima oară afară. Suferă de o boală pe cât de rară, pe atât de parșivă: imunodeficiență severă combinată sau, mai pe scurt- SCID, ”boala copilului din bula de plastic”.Practic, este alergică la lume.Orice contact, cât de mic, cu ce este în afara perimetrului steril în care stă (uneori, chiar și ce este în interiorul acestuia) îi poate declanșa un acces al bolii și îi poate curma viața. Nimeni nu știe ce o poate declanșa, dar toată lumea știe consecințele.

   Pentru a elimina aproape orice risc, Maddy nu intră în contact decât cu mama sa, cu asistenta Clara și, ocazional, cu profesorul de arhitectură care mai vine la ea, ca să îi verifice proiectele. Casa are geamurile și ușile închise în permanent, iar în tavan sunt filtre care curăță continuu aerul care intră în încăperi.

   Într-un asemenea mediu, Madeline nu trebuie decât să se mulțumească cu faptul că există și că poate învăța din cărți ceea ce alții trăiesc, să scrie cronici cu spoilere și propriul dicționar.
   Însă ea doar există, nu trăiește.

   Totul se schimbă când în casa de lângă se mută alți vecini, printre care și un tânăr de vârstă apropiată cu Maddy.

Destul de previzibil mai departe, nu? Ei bine, da, este, dar prietenia lor are un traseu destul de frumos până să se transforme în iubire. Oricum, era de așteptat ca ea să fie topită după Oliver, de vreme ce este primul băiat cu care a interacționat vreodată în realitate. Surprinzător este însă faptul că scriitoarea nu i-a oferit nu știu ce calități de super-erou, ca să pară cât mai nerealistă povestea. Nu, e un puști banal (care, la un moment dat înmormânta un chec, dar trecem peste asta), fascinat de tipa din vecini, mereu ascunsă după draperii, care nu iese niciodată din casă și care este frumoasă și cu pistrui.Șiii care îi propune să fie doar prieteni. Totul pare plauzibil până aici.


   După momentul în care se întâlnesc, lucrurile încep să ia întorsături ciudate. Maddy simte în sfârșit că trăiește, că iese din rutina ei zilnică și problema este că vrea tot mai mult. Nu-i mai ajung e-mailurile, vrea să îl vadă. Nu e destul să îl vadă, vrea să îl atingă. Nu e destul să se vadă o dată pe săptămână jumătate de oră, stând îmbrățișați, vrea să plece cu el afară.

   Și asta și face, rugându-l pe el să o ducă în Hawaii, după ce ea a cumpărat deja biletele.Aici, povestea devine puțin dubioasă, pentru că ea, cumva, și-a deschis un card pe care sunt banii mamei ei, dar fără ca ea să știe și a dat o avere pe acele bilete, îl minte pe băiat că ia pastile care-i ”amorțesc” boala și el acceptă să meargă cu ea acolo... okay, în ce lume se întâmplă toate astea? Și dacă el o iubea atât cât pretindea, ar fi dus-o de mână în secunda doi în casă, în loc să o expună la pericole. Da, știu, a ajutat-o să vadă ce e aia viața cu adevărat, dar nu așa se face, părerea mea. Nu pui în pericol viața celui la care ții, oricât de mare ar fi nebunia tinereții.

   În cele din urme, normal că Madeline pățește ceva acolo.
Normal că mama ei vine să o ia. Normal că e supărată și îi interzice să-l mai vadă pe băiat. Ca orice mamă care îi vrea binele puiului ei.
  Dar finalul a fost surprinzător, cel puțin pentru mine, nu m-am așteptat la un asemenea deznodământ. Dacă ați citit cartea, știți despre ce vorbesc.
  
  În cele din urmă....
   ... nimeni nu e făcut din fier, iar pierderea celor dragi te poate marca pe viață, oricât vrei să negi asta. Oricum trăim într-o perioadă în care bolile psihice sunt la ele acasă, în plină dezvoltare, iar o depresie netratată face mai mari ravagii în corpul unui om decât ne putem imagina.
   De aceea, dacă știți pe cineva care suferă, fiți alături de acea persoană. Bolile psihice sunt serioase și pot duce la catastrofe. Dacă am ști să fim mai buni, mai ascultători, mai înțelegători, poate am fi cu toții mai bine. Fiți alături de cei care au nevoie, asta e tot ce pot spune! S-ar putea ca ei să nege existența unei probleme și să se adâncească în ea pe zi ce trece, iar în final, vor deveni chiar ei o problemă. Astfel, cartea se poate rezuma la 2 idei principale, ce se găsesc la pagina 303: Dragostea. Dragostea îi face pe oameni să o ia razna. Pierderea dragostea îi face pe oameni să o ia razna.
  Și, în final, iubiți-vă părinții, că nu știți ce sacrificii sunt capabili să facă pentru voi!

P.S.Vă rog, acordați-i puțin timp dacă vreți să vedeți ce este în stare să facă o mamă pentru copilul său, dacă vreți să vă bucurați de nebunia tinereții alături de doi adolescenți sau pur și simplu vreți o poveste care să vă țină cu sufletul la gură până la final! Cartea se citește ușor, sunt multe ilustrații (făcute de soțul autoarei chiar- how cute is that!?), uneori doar o frază pe pagină, iar umor există din plin!

    Cartea o găsiți la Grupul Editorial ART și o puteți comanda online de pe următoarele site-uri: Editura ART , Libris , Cartepedia .

duminică, 16 septembrie 2018

5 cărți care mi-au bucurat vara


      Nu știu de voi, dar pentru mine, vara lui 2018 aproape că nu a existat... parcă a venit și a plecat și...atât. Singurele dovezi pe care le am cum că ar fi fost sunt doar niște cărți adunate grămadă într-un colț de cameră, care atestă ce am făcut în nopțile prea calde.  
      Și dacă tot suntem aici, am hotărât să aleg 5 dintre ele, pe cele pe care le-am citit pe nerăsuflate, cu drag, cu dorința de a descoperi mai mult și mai mult. Așadar, într-o ordine oarecare, acestea sunt:


      1.Cuvinte în albastru intens ( Cath Crowley)
        Cartea aceasta am început-o în mijlocul sesiunii din iunie și am pierdut 2 nopți pentru ea, în loc să le folosesc în alte scopuri... și totuși, nu regret nimic- pe principiul, un examen îl mai dai, dar cheful de carte îți poate pieri oricând. Așa că am citit-o pe nerăsuflate. Și mi-a plăcut enorm, absolut totul. De la micuțul anticariat până la personajele (care tinere, care mai în vârstă) pline de trăiri, de vorbe de suflet...mi-a plăcut, atât pot spune! Iar ideea cu Biblioteca Scrisorilor mi s-a părut genială!
Ca să vă faceți o idee, în tot acel anticariat, o secțiune era cu cărți pe care oricine putea veni să le citească, să facă însemnări, să deseneze, să lase mesaje, orice voiau ei, pentru că acele volume nu erau de vânzare. Nu spun mai mult, spun doar că este o carte plăcută, care merită să vă răpescă puțin timpul! 
       Volumul se găsește la editura STORIA și o puteți achiziționa de pe următoarele site-uri: STORIA Books , Libris , Cartepedia , Cărturești , Elefant .

        2.Tobele toamnei (Diana Gabaldon)
         Acum vreo 2 ani, apăruse la noi cartea ”Călătoarea”, cu o descriere destul de intrigantă, care m-a fascinat pe loc. Doi ani mai târziu, abia apăruse pe piață partea a 4-a a seriei și eu îmi dădusem până la ultimul leu din buzunar pentru a le achiziționa. Dacă ai răbdare, ”Outlander” e o serie superbă! Le are pe toate, la propriu.
Roman istoric, de dragoste, dramă, aventură, fantasy și ce mai vreți voi, iar de la volum la volum, se schimbă cadrul: dacă în ”Călătoarea” ne plimbam prin munții Scoției, în ”Talismanul”- prin grădinile cele mai frumoase ale Franței anilor 1700, în ”Cercul de piatră”- pe mare, luptând  împotriva piraților, în ”Tobele toamnei”, lucrurile se mai așază: James Fraser decide să se stabilească în colonii alături de Claire și să întemeieze Fraser’s Ridge. Dar cartea aceasta e plină de multe alte surprize, pe care vă invit să le descoperiți singuri,  pagină cu pagină. Stilul Dianei te captivează, te prinde și te ține acolo până uiți de tot ce e în jurul tău. 
             Cele două volume ale cărții se găsesc traduse la editura Nemira și se pot comanda online de pe : Nemira , Libris vol.1 , Libris vol.2 .

      3.The sun is also a star (Nicola Yoon)
           Natasha este din Jamaica și trăiește ilegal în America, nu crede în soartă, în destin, în vise, ci doar în știință. Daniel este coreean, mereu fiul cel bun care trăiește la înălțimea așteptărilor părinților săi și îi place să scrie poezii. Natasha urmează să fie deportată. Daniel urmează să dea un interviu pentru a intra la o facultate bună, unde nu își dorește să meargă, dar părinții lui-da. Cine ar fi crezut că, în mijlocul unui New York aglomerat, cei doi se vor întâlni într-un moment așa de nepotrivit? Despre cum o zi îți poate schimba viața definitiv și despre cum timpul nu înseamnă nimic uneori. V-o recomand cu drag!

      Volumul se găsește publicat de  Random House Children's Publishers UK și se găsește online pe : Okian , Books express .

         

       4.Fata cu palton albastru (Monica Hesse) 




                     Amsterdam,1943. Al Doilea Război Mondial. Naziștii au invadat Olanda.
          Chiar dacă frontul și lagărele sunt departe de orașul de pe canale, ocuparea țării de către nemți a schimbat dimensiunile traiului zilnic. Evreii, de la mic la mare, sunt forțați să își părăsească locuințele, sunt capturați, trimiși în centre se tranzit, ca mai târziu să fie deportați în așa-zisele lagăre de muncă sau, după cum a arătat istoria- direct la o moarte sigură.
   Hanneke trăiește în această lume chinuită și, pe lângă faptul că lucrează la o firmă de pompe funebre, în restul timpului, caută obiecte greu de procurat pe piața neagră pentru a le vinde clienților săi și pentru a încerca să ducă o viață decentă alături de părinții ei.
          Viața sa va lua o întorsătură destul de ciudată în momentul în care primește o comandă puțin diferită- nu CE, ci PE CINE are de căutat? O fată evreică, ascunsă în casa unei cliente, care a fugit din bârlogul ei în plină zi.
          O poveste despre dragoste, pritenie, supraviețuire, despre război, ascunzători și tineri academicieni care lucrează pe ascuns să-și salveze familiile, amicii, viețile.
          Cartea se găsește la editura ART și se poate comanda online de pe : Editura ART , Cartepedia , LibHumanitas .


       5.Replica (Lauren Oliver)
      
          O carte, două fete, două povești diferite... și totuși, de la un punct încolo, aceeași.
          Gemma: o fată ușor supraponderală, cu probleme de stimă și pentru care se pot număra pe degetele de la mână bolilele existente la această oră și de care încă nu a suferit. Cu o mamă extem de grijulie și un tată aparent nepăsător, care nu le acordă prea multă atenție, dar se ocupă să aducă bani în casă, Gemma nu poate decât să ducă o viață banală și lipsită de peripeții. Toate acestea se schimbă într-o zi când, în stația de benzinărie, un bărbat necunoscut o abordează într-un mod nu prea plăcut și o întreabă ce știe despre Haven.
           Lyra: slăbuță, cu aspectul unui copil cu cancer în fază terminală, clonă creată în institutul Haven. Toată viața ei s-a învârtit între aripile clădirii, cât mai departe de Cutie, între asistente și doctori care mai de care mai reci, mai dificili, mai nepăsători la soarta lor, pentru că știau ce sunt- simple clone care oricum erau destinate morții, mai devreme sau mai târziu. Numărul ei era 24.
           Haven: institut clădit pe o insulă, departe de ochii lumii, păzit din fiecare unghi, destinat creării unor arme biologice fatale și fără leac, testate pe replici cărora li se inoculau boala încă din primele zile de viață.
           O poveste despre cât de mici suntem ca oameni și cât de neînsemnați în fața marilor puteri, care sunt capabile de cele mai mari atrocități!
           Volumul este publicat de editura Nemira și se poate achiziționa online de pe: Nemira , Libris , eMAG .



       Cam atât despre cele 5 cărți care mi-au făcut vara mai frumoasă. Sper că v-am convins să trageți măcar cu ochiul la descrierile lor oficiale, publicate pe site-urile de unde se pot achiziționa și, cine știe, poate v-am stârnit interesul pentru vreuna din ele.

      P.S. În cazul în care pare dubios că în acest top am inclus o carte despre Holocaust și una cu niște savanți nebuni ce fac teste genetice pe oameni creați în laboratoare, vreau să clarific faptul că există o diferență mare între a fi fascinat de poveste și între a-ți plăcea stilul cărții, care te poate captiva și prinde atât de tare, încât uiți despre ce catastrofe citești de fapt. Eu le-am ales pestru faptul că mi-a plăcut enorm modul în care au fost scrise, iar faptul că poveștile m-au ținut în suspans până la ultima pagină a fost un mare plus pentru ele. :)

#stămacasă & Recenzie ”Scrisori din Insula Guernsey”

În ianuarie 1946, într-o Londră care abia iese din umbra celui de-Al Doilea Război Mondial, Juliet Ashton caută un subiect pentru noua ei ...